Record de insolvențe în România. Care sunt domeniile și regiunile cele mai afectate

Peste 5.250 de companii au intrat în insolvență în România în primele nouă luni din 2026, cu 11,7% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este cel mai ridicat nivel din 2018 încoace, potrivit unei analize realizate de CITR pe baza estimărilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Tot mai multe companii mari ajung în dificultate, iar agricultura și construcțiile concentrează cea mai mare parte a creșterii numărului de insolvențe.

Numărul insolvențelor a crescut alarmant Foto: arhivă

În perioada ianuarie-septembrie 2026, numărul firmelor intrate în insolvență a ajuns la 5.250, față de 4.698 în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este și mai pronunțată în cazul companiilor cu active importante, ceea ce ridică miza economică a fenomenului.

Numărul companiilor cu active de peste un milion de euro intrate în insolvență a crescut cu 65%, de la 86 la 142. În cazul firmelor cu active de peste patru milioane de euro, numărul procedurilor a urcat de la 17 la 41, o creștere de 141%.

„Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari. Totalul insolvențelor crește moderat, dar numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură este mai mult decât dublu, iar aici se schimbă natura riscului”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Acesta atrage atenția că insolvența unei companii mari poate afecta numeroase alte firme, deoarece furnizorii depind de încasările de la clienții lor pentru a-și plăti propriile facturi și obligații.

„O companie mare este, de fapt, finanțată de furnizorii ei, iar când aceasta se oprește din plată, dificultățile se transmit în lanț”, a explicat reprezentantul CITR.

Potrivit acestuia, printre semnalele de avertizare se numără scăderea marjelor, creșterea îndatorării și acumularea restanțelor către furnizori, mai ales în cazul firmelor cu capital insuficient.

Agricultura și construcțiile, principalele sectoare afectate

Agricultura și construcțiile au generat aproape întreaga creștere a numărului de insolvențe înregistrate în primele nouă luni ale anului. Din cele aproximativ 550 de proceduri suplimentare față de aceeași perioadă din 2025, 94 au fost înregistrate în agricultură și 97 în construcții.

În agricultură, numărul insolvențelor a crescut cu 52,5%, cu peste 90 de proceduri în plus față de anul trecut. Sectorul se confruntă și cu o deteriorare a indicatorilor financiari: rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026.

Potrivit analizei CITR, agricultura a devenit unul dintre sectoarele cu cele mai slabe rezultate în privința profitabilității, pe fondul presiunilor financiare care afectează companiile din domeniu.

Nici construcțiile nu sunt ocolite de dificultăți. Numărul insolvențelor a crescut cu peste 10%, depășind pragul de 1.000 de companii intrate în procedură în primele trei trimestre din 2026.

În schimb, comerțul și industria prelucrătoare au înregistrat scăderi ușoare ale numărului de insolvențe, de aproximativ 5%, respectiv 6%.

Moldova, în fruntea creșterilor. Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor

La nivel regional, Nord-Estul României a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de insolvențe, de 21,8% în primele trei trimestre din 2026.

În unele județe, avansul a fost deosebit de puternic. Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, în timp ce Bacăul a înregistrat o creștere de 48,5%, iar Suceava de 42,1%.

Creșteri importante au mai fost raportate în Bistrița-Năsăud, de 77,6%, Vrancea, de 69%, Arad, de 41,2%, Brașov, de 37,8%, și Hunedoara, de 30,8%.

La polul opus, regiunea Nord-Vest a fost singura în care numărul insolvențelor a scăzut, cu 5,7%. Reduceri au fost înregistrate în Cluj, cu 15,2%, Bihor, cu 11,9%, și Sălaj, cu 41,4%. Și Constanța a consemnat o scădere, de 15,1%.

Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor din România, cu peste 860 de cazuri, echivalentul a aproximativ 18% din total. Numărul procedurilor a crescut aici cu 4,1%, sub ritmul înregistrat la nivel național.

De ce insolvența unei companii mari poate afecta zeci de alte firme

Creșterea numărului de companii mari intrate în insolvență este importantă nu doar prin valoarea activelor implicate, ci și prin efectele pe care le poate avea asupra partenerilor de afaceri.

Atunci când o companie nu își mai plătește furnizorii, aceștia pot ajunge, la rândul lor, în dificultate dacă depind de încasările respective pentru a-și acoperi cheltuielile curente. Riscul este mai mare pentru firmele cu lichidități reduse și capital insuficient, care au puține resurse pentru a absorbi întârzierile la plată.

În România, creditul comercial, prin care furnizorii livrează bunuri și servicii înainte de a încasa contravaloarea acestora, reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru companii. În consecință, insolvența unei firme mari poate transmite presiunea financiară către întregul lanț de furnizori și parteneri.

„Pentru companiile încă viabile, momentul intervenției decide cât se mai poate salva”, a subliniat Paul-Dieter Cîrlănaru.

Consumul slab pune presiune pe firme. Vânzările au scăzut în primele opt luni

Creșterea insolvențelor vine într-un context dificil pentru companii, marcat de reducerea consumului. În primele opt luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

În august, vânzările au înregistrat o ușoară revenire, crescând cu 0,5% față de iulie, ca serie brută. După ajustarea în funcție de sezonalitate și de numărul zilelor lucrătoare, creșterea a fost de 2,3%. Comparativ cu august 2025, avansul a fost însă de numai 0,1%, pe seria ajustată.

Pentru companii, un consum mai slab înseamnă mai puține produse vândute și presiune asupra veniturilor, în timp ce cheltuielile cu salariile, chiriile, materiile prime și finanțarea trebuie în continuare acoperite. Dacă vânzările scad, iar încasările nu mai sunt suficiente pentru plata obligațiilor curente, problemele de lichiditate se pot transforma în restanțe către furnizori și creditori.